Născut la 10 iulie 1971 în Constanţa.
Absolvent al Academiei de Arte Plastice Bucureşti, 1996, Secţia Pictură.
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Constanţa din 1996.
Membru al Consiliului Director, Filiala Constanţa a UAPR(CIF 24801081) 2006 - 2008.
Preşedinte al Consiliului Director(din 2008), Filiala Constanţa a UAPR(CIF 24801081).
Profesor în cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța(din 1999).

Expoziţii de grup:
1992 – Alba Iulia, jud. Alba;
1993 – Galeria „Dominus”, Bucureşti;
1994 – Galeria Academiei de Arte Plastice, Galeria „Dominus”, Bucureşti;
1995 – Târgovişte (Gh. Petraşcu), Salonul de iarnă Constanţa;
1996 – Institutul Român de Cultură Veneţia – Italia. Salonul de iarnă Constanţa;
1997 – Galeria „Apollo” Bucureşti. Salonul de iarnă Constanţa;
1998 – Salonul de iarnă Constanţa, Muzeul de Artă Ploieşti;
1999 – Yokohama – Japonia. Cluj-Napoca, Mangalia, Galeria de Artă Alba Iulia;
2000 – Cercul Militar Naţional Bucureşti – Galeria Artelor;
2001 – Salonul de iarnă Constanţa;
2002 – Salonul de iarnă Constanţa;
2004 – Muzeul de Artă Constanţa (februarie), Muzeul de Artă Constanţa (aprilie);
2005 – Muzeul de Artă Constanţa (iunie), Muzeul de Artă Constanţa (august);
2006 – Muzeul de Artă Constanţa (august), Salonul de iarnă Constanţa;
2007 – Salonul de iarnă Constanţa;
2008 – Muzeul de Artă Constanţa (iunie), Galeria de Artă Mamaia – Constanţa, Muzeul de Artă Constanţa (decembrie);
2009 – Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (februarie-martie), expoziţie de grup mai-iunie, Salonul de iarnă Constanţa;
2010 - Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (februarie-martie);
2011 – Muzeul de Artă Constanţa „Scară cu flori”, Muzeul de Artă Constanţa „Saloanele Dobrogei”;
           ‒ Salonul Naţional Râmnicu Vâlcea (Muzeul Sofianu); Palatul Parlamentului Bucureşti – „Interfeţe dobrogene”;
           ‒ Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (martie);
           ‒ Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de iarnă” (decembrie);
2012 – Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori”; Muzeul de Artă Constanţa – Expoziţia taberei Balcic 2012;
           ‒ Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de iarnă” (decembrie);
2013 – Muzeul de Artă Constanţa – Salonul de iarnă (ianuarie-februarie);
           - Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (martie);
           ‒ Muzeul de Artă Constanţa – „Incursiuni în peisajul dobrogean" (august);
           ‒ Casa Academiei Bucureşti;
           ‒ Muzeul de Artă Constanţa – Expoziţia Taberelor de creaţie 2013 (decembrie);
2014 – Muzeul de Artă Constanţa – Salonul de iarnă (februarie);
           - Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (martie).
2015 - Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (martie),
           - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de iarnă” (decembrie)
2016 - Casa Avramide Tulcea, Norvegia
           - Casa Schiller-București, Palatul Cotroceni-București
           - Teatrul de Stat Constanţa
2017 - Muzeul de Artă Constanţa – „Salonul de iarnă”
           - Biblioteca Naţională a României - București - „Salonul de vară”
           - Bienala Naţională - Tulcea
           - Bienala Naţională - Arad
           - Salonul de Arta Medievală - Biblioteca Naţională a României - București
           - “Urban versus rural” - Gallety București
           - Biblioteca Naţională a României - București - „Salonul de iarnă”
2018 - Muzeul de Artă Constanţa – „Poetici Vizuale”
           - Biblioteca Naţională a României - București - „Salonul de primăvară”
2019 - Muzeul de Artă Constanţa „Scara cu flori” (martie)
           - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de vară”
           - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de iarnă”
2020 - Galeria Prestige Center - Constanţa - „Salonul de iarnă”
2021 - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de primăvară”
           - Muzeul de Artă Constanţa „Bienala Doina Păuleanu”
           - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de iarnă”
2022 - Muzeul de Artă Constanţa „Salonul de primăvară”

Expoziţii personale:
2003 - Expoziție personală - Muzeul de Artă - Constanţa
2005 - Expoziție personală - Muzeul de Artă - Constanţa
2007 - Expoziție personală - Galeria Apollo - București
2009 - Expoziție personală - Muzeul de Artă - Constanţa
2011 - Expoziție personală - Muzeul de Artă - Constanţa
2017 - Expoziție personală - Galeria U-ART - București
2019 - Expoziție personală - Galeria U-ART - București
2021 - Expoziție personală - Galeria Artex - Râmnicu Vâlcea

Tabere de creație:
1998 - Valea Doftanei;
1999 - Alba-Iulia – Stremt
2011 - Balcik
2012 - Mila 23
2013 - Balcik
2014 - Mila 23
2015 - Ostrov,Crișan
2016 - Hunedoara, Crișan
2017 - Targoviște, Topalu

Calatorii de documentare:
1993 - Franța(Paris,Cluny, Macon)
1995 - Austria(Viena), Italia(Veneţia ,Bologna,Aretzo,Ravenna,Pisa,Florenţa)
2007 - Spania(Madrid,Toledo ,El Escorial), Malta
2008 - Italia(Pisa,Florenta,Verona ,Venetia), Franta(Paris)
2009 - Italia(Roma),Bulgaria (Balcik), Austria(Viena)
2010 - Anglia(Londra)
2011 - Olanda(Amsterdam)
2017 - Grecia

Aurelian Broască pictează şi desenează neobosit, cu vervă, scrutător şi interesat, realizând lucrări de forme şi dimensiuni variabile, adaptate motivului ales, fără a-şi cenzura apetenţa către monumental. În compoziţii, portrete, peisaje şi naturi moarte – şi am numit astfel principalele genuri pe care le abordează, acest colorist prin excelenţă utilizează deopotrivă datele realului şi structurile imaginarului, secvenţa recognoscibilă şi proiecţia acesteia în simbol sau în istoria culturală, resursele viziunii mimetice, dar şi haloul asociaţiilor pe care le declanşează. Echilibrul compoziţional este urmărit cu ochi şi mână sigure, alcătuind armătura pe care se desfăşoară dinamic, prezentarea, enunţul temei. În jur creşte cu vervă picturală, cu dorinţa de a fi explicit şi complet, o revărsare de semne care invadează şi în cele din urmă cucereşte planul de apropiere. Această pendulare între forma recognoscibilă şi aura ei, între linia de contur şi suprafaţa de culoare, între cuprinderi perspectivale vaste şi secvenţe care pot deveni efigii, nu reprimă nici tentaţia spiritului geometric, nici recursul la poezie.

Dr. DOINA PĂULEANU
critic de artă

Stăpân al măiestriei şi al tehnicalităţilor, tânărul Aurelian Broască ne amăgeşte cu o boare de clasic liniştit, pastelat şi luminos, pentru a ne arunca imediat în lumea lui intempestivă, şarjată, cu subtil meşteşug al pamfletului şi sarcasmului. Pictorul se raportează cu multă siguranţă la personalitate, cu şăgalnică închinăciune şi iute surprindere în interpretare. În portretul de expresie îşi mângâie victimele cu ulei şi tehnici mixte, ca un năzdrăvan flamand scăldat în culoare. Aurelian Broască este un astfel de pictor fără frică de oameni, care îi vorbesc, iar el ni-i vorbeşte în cadrele sale cu meşteşug alcătuite. Mai încolo, la peisaj, artistul îşi trage sufletul şi cade în mrejele reveriei. E multă iubire unde pune el lumina, în transparenţe mediteraneene şi accente pontice. Detaliul e ca un salut matinal ce îţi înseninează ziua şi te face prieten cu toate locurile pe unde nu ai trecut, dar le-a portretizat pictorul. Şi mai este mult joc de spaţii cromatice, ca atunci când vorbeşte limba naturii statice, a alcătuirii de atelier sau doar de imaginaţie şi observaţie. E mult talent şi încântare în pictura lui Aurelian Broască, într-o armonie de predestinare şi nerăbdare, o permanentă simeză, ce te apropie de artă şi de fericiţii ce trebuie să fie aceia care ne-o creează.

Dr. MARIUS TIŢA
critic de artă

Artist la vârsta definirilor, a maturităţii creatoare, pictorul constănţean Aurelian Broască cochetează inspirat, alcătuindu-şi un univers propriu de imagini, cu marile etape ale picturii universale, de la Renaştere şi până la postimpresionism, într-o construcţie de factură postmodernă. Cel mai dificil pentru artistul contemporan este să aleagă ceea ce i se potriveşte din multitudinea de opţiuni stilistice, atunci când priveşte în urmă, cu scopul de a da un viitor operei sale. Urmând această direcţie, Aurelian Broască reuşeşte să-şi armonizeze interesul nedisimulat faţă de arta înaintaşilor cu propria viziune asupra universului vizibil. O viziune clasică, senină, contemplativă, într-un înveliş postmodern, astfel ar putea fi definită, desigur fără pretenţia adevărului absolut, pictura sa. Surprinzătoare astăzi, pentru un artist încă tânăr, înconjurat şi asaltat de ispita experimentului şi a negării esteticului de dragul esteticului, este alegerea genurilor clasice: portretul, natura statică şi peisajul. Aurelian Broască optează pentru ele explicit, fără ezitare, le explorează, le încarcă cu nostalgie, le descoperă atmosfera şi sugerează privitorului existenţa unei frumuseţi tainice a chipurilor, a lucrurilor şi a locurilor ce se află dincolo de imaginea creată pe pânză. Obiectele din naturile statice semnate Aurelian Broască respiră o viaţă proprie, sunt fie melancolice purtătoare de amintiri, fie microcosmosuri vegetale desprinse din natura dăruită spre bucurie. Peisajele acestui pictor, ce poartă asupra sa pecetea sudului, a mării, a cerului cu lumină veşnic schimbătoare de deasupra ei, se învăluie într-o diafană atmosferă albăstrie care le desprinde din cotidian şi din timp, proiectându-le într-o eternitate calmă, blândă, liniştitoare. Cu personajele din pânzele lui Aurelian Broască, autoportrete, portrete sau pastişe ale unor celebre personaje ale istoriei picturii se trece însă într-un alt registru: al ludicului, al unui umor fin, al resemantizării postmoderne. Fără să se supună unei direcţii unice, dovedind o mare mobilitate atât în alegerea motivelor, cât şi în abordarea acestora, Aurelian Broască se dovedeşte un artist în plină expansiune, cu o dinamică interioară ce ne lasă să ghicim abordări noi şi surprinzătoare şi de aici înainte.

LUIZA BARCAN
critic de artă

Pasionat în mod deosebit de portret și de compozițiile cu personaje, admirand școala româneasca de pictură și cea a marilor pictori universali, Aurelian Broască ne propune o serie de lucrări în care reușește să îmbine, printr-o diversitate compozițională, clasicul cu modernul. Lucrarile sale sunt într-un permanent dialog între o lume situată la granițele realului esențializat, dus până la limita abstractului, și realul sesizabil prin simțuri, artistul experimentând, în același timp, un limbaj cromatic prin care crează o ambianță, ce ajunge în unele lucrări până aproape de o monocromie de albastru, roșu sau violet, fără cezuri sau contrapuncte violente, ce generează o atmosferă învăluitoare. Intenția artistului de a povesti o remarcăm în fiecare lucrare a sa ce are la bază o întâmplare, o poveste, o amintire. Chiar peisajele nu sunt simple contemplări ale naturii, de aceea modul de redare a acestora nu este unul realist. Deși generate de modele reale, ele sunt configurate după principii ale unei estetici personale și sub impulsul propriei sensibilități. Drumul către mare, Cherhanaua albastră, Birt într-un sat dobrogean sau Înserare în Deltă sunt adevărate simfonii albastre sau violete construite ca niște registre ale percepției în care, printr-o orchestrare subtilă a paletei cromatice, condiția documentară, de vedută este depășită. Peisajele sale dobrogene sunt o distilare a întinderilor nesfârșite ale țărmului, apei, cerului sau pădurii, în care totul pare condensat într-o substanță luminoasă dominată de albastru. O notă particulară remarcăm și în lucrările în care artistul pune accentul pe chipul uman. Compozițional sunt simple și de la început dezvăluie aparent banale întâmplări, atitudini, stări provocate de realitatea înconjurătoare, pe care le poate retrăi și peste ani amintindu-i motivul care le-a determinat. Aceasta este direcția de descifrare a tabloului Printre albastruri, în care sentimentul libertății, bucuriei pe care artistul, copil fiind, îl trăiește când se vede în vârful unui turn de antenă. Acest sentiment se citește pe chipul băiețelului ce s-a trezit dintr-o dată că întregul orizont este a lui și că poate cuprinde dintr-o singură privire necuprinsul. Aurelian alege să redea nu acele întinderi nesfârșite pe care le vede de sus copilul, ci sentimentul pe care l-a avut în fața acestora. Aceeași simplitate compozițională și accent pus pe expresia umană le regăsim și în lucrările: Bătrân dintr-un sat dobrogean, Răducu și câțiva concetățeni sau Desen de succes. Spațiul în care sunt situate personajele sale este restrâns, până la abstractizare, cromatic abia sugerat, punând astfel în evidență chipul uman, minuțios redat, ce comunică o întreagă gamă de mesaje, artistul exagerând uneori expresiile lor pentru a fi mai sugestive. Remarcăm chiar o notă de ironie și decrepitudine a societății sugerate în lucrările: Performance sau Concetățeni, Satire la adresa unor politicieni și oameni ai presei.

ROXANA BĂRBULESCU
critic de artă